În prima jumătate a anului 2024 schimburile comerciale dintre România și Germania au depășit cu 3,9% volumul schimburilor din aceeași perioadă a anului trecut, conform Biroului Federal de Statistică (Destatis).

Importurile și exporturile dintre România și Germania au însumat în perioada ianuarie – iunie 2024 21,7 mld. EUR. Creșterea este de 3,9 % față de aceeași perioadă a anului trecut (primele șase luni 2023: 20,5 mld. EUR ).

Astfel, exporturile către România s-au ridicat la 11,8 mld. EUR, ceea ce înseamnă o creștere de 6% față de perioada similară din 2023, în vreme ce importurile Germaniei din România au însumat 9,93 mld. EUR, în creștere cu 1,4% față de primele șase luni ale anului trecut. Aceste rezultate plasează România pe locul 16 în topul partenerilor comerciali ai Germaniei privind exporturile și pe locul 19 privind importurile. Per total, potrivit datelor comerciale din prima jumătate a acestui an, România urcă  pe locul 16 în topul partenerilor comerciali ai Germaniei. La sfârșitul anului 2023 țara noastră se afla pe locul 17, iar în 2022 pe locul 21.

„Ne bucură evident faptul că relațiile comerciale bilaterale s-au intensificat, în ciuda situației economice dificile din Europa și în special din Germania. Cu toate acestea, scăderea exporturilor românești către Germania reflectă evoluția economică mai slabă din Germania, în special situația foarte tensionată din sectorul auto, dar nu numai. Atât în Germania, cât și în România trebuie să ne concentrăm pe creșterea competitivității amplasamentelor investiționale. Poveri suplimentare, cum ar fi măsurile fiscale de tip creșteri de taxe, sau îndatoriri birocratice suplimentare nu ajută deloc companiile. Investițiile în infrastructură (transport, rețeaua energetică) și în sistemul educațional, reducerea birocrației, creșterea investițiilor de stat în sectoare cheie sunt mai necesare ca niciodată”, declară Sebastian Metz, director general al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane.

În prima jumătate a anului 2024 schimburile comerciale dintre Republica Moldova și Germania au depășit cu 5% volumul schimburilor din aceeași perioadă a anului trecut, conform Biroului Federal de Statistică (Destatis).

Volumul schimburilor comerciale dintre Republica Moldova și Germania în primele șase luni ale anului a depășit 436 mil. EUR, cu 5% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Exporturile Germaniei către Republica Moldova au ajuns la 298 mil. EUR, în creștere cu 8,6%, iar importurile din Republica Moldova, de peste 138 mil. EUR, sunt în scădere cu 2,1% față de primele șase luni din 2023.

„Suntem foarte mulțumiți de evoluția pozitivă a relațiilor economice bilaterale. Orientarea pro-europeană și agenda impresionantă de reforme a actualului guvern aduc o contribuție importantă  la dezvoltarea economică a Republicii Moldova și sporesc interesul companiilor germane în acest amplasament investițional. Sunt încrezător că astfel,  relațiile economice bilaterale vor continua să se dezvolte”, declară Sebastian Metz, director general AHK România.

Adunarea Generală anuală a membrilor AHK România a reconfirmat prin vot marți seara doi dintre membrii Consiliului Director: Petru Rușeț (Siemens Energy România) și Volker Raffel (E.on România). Aceștia vor avea un mandat de trei ani. 

Componența Consiliului Director și a Comisiei de cenzori a rămas neschimbată:

Președinte – Andreas Lier ( BASF)

Director general AHK România - Sebastian Metz

Vicepreședinți: Christian von Albrichsfeld (Continental Automotive România), Daniel Gross (REWE România)

Membri: Claudia Hesselmann (Arensia Exploratory Medicine), Volker Raffel (E.ON România), Petru Rușeț (Siemens Energy România), Günter Krasser (Infineon Technologies Romania), Michael Beier (CLAAS Regional Center South East Europe), Simona Melnic (MedicHub Media), Marco Alpert (Bawi Construction), Ottmar Lotz (Agrarius AG), Nikolaus Eichert (WPD Romania).

Comisia de cenzori:  Adriana Costea (PricewaterhouseCoopers),  Tobias Seiferth (Banca Comercială Română SA), Costina Constantin (Stalfort & Partner).

„Suntem o comunitate solidă, diversă, bazată pe încredere, puternic ancorată în tehnologie, cu peste 620 de companii membre, o rețea conectată nu doar în afaceri, ci una care întreține relații strânse cu factorii de decizie politică, cu administrația publică, dar și cu ONG-urile”, a declarat Sebastian Metz, director general al AHK România, în deschiderea Adunării Generale a membrilor. El a menționat că în ultimele 12 luni AHK România a continuat să sprijine, prin serviciile oferite, companiile membre, a dezvoltat noi oportunități de afaceri pentru membri și parteneri, precum și o rețea excelentă de networking. De asemenea, au avut loc  întâlniri politice la nivel înalt, evenimente regionale, delegații de afaceri în România, Germania, Republica Moldova ș.a.

„Perspectivele relațiilor economice româno-germane sunt în continuare bune și apar mereu noi oportunități - România s-a transformat într-un centru de inovare și tehnologie și există în continuare oportunități excelente pentru investiții”, a adăugat la rândul său președintele AHK România, Andreas Lier. El a subliniat faptul că România joacă în acest moment un rol important pentru Germania și pentru Europa în ceea ce privește transformarea ecologică, transformare la care și-a adus aportul și comunitatea de afaceri româno-germană. În anul 2023 schimburile comerciale dintre cele două țări au atins un nou record, ajungând la 43 de miliarde de euro în comerțul bilateral, iar dinamica investițiilor va continua.

Comunitatea de business româno-germană reunește peste 630 de membri care au circa 236.500 de angajați în companii cu capital german, în peste 150 de domenii de activitate diferite.

Ca în fiecare an, Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) a pregătit o seară de iunie specială pentru membrii și prietenii comunității de business româno-germane, în grădina hotelului Crowne Plaza din București: Sărbătoarea Verii. Anul acesta, aflat sub semnul inovației, cei peste 650 de invitați au schimbat păreri și idei inovatoare pentru un viitor optimist și progresist: „Blooming ideas, blossoming future” a fost sloganul sub care s-a desfășurat evenimentul.

„Am ales acest motto pentru că în rândul companiilor există optimism și determinare de a derula afaceri de succes, futuriste, în ciuda provocărilor geopolitice, a schimbărilor climatice sau a celor legate de competitivitatea Europei. Dorim să subliniem cât de important este subiectul inovației în România, pentru că numai dacă vom susține inovația, vom obține creșterile de productivitate de care avem nevoie pentru a dezvolta țara în continuare. Echipele, membrii și partenerii noștri au dat dovadă de reziliență, demonstrând astfel forța AHK România”, au fost cuvintele de deschidere ale directorului general al AHK România, Sebastian Metz.

Perspectivele relațiilor economice româno-germane continuă să fie bune. „România a devenit un hub de inovație și tehnologie, joacă un rol important în tranziția către energia verde și va continua să atragă investiții germane. Ne mândrim deja cu cifra de 43 de miliarde de euro obținută anul trecut în comerțul bilateral”, a spus și Andreas Lier, președintele AHK România.

Buna cooperare româno-germană a fost subliniată și de ambasadorul Republicii Federale Germania, dr. Peer Gebauer în discursul său: „Împreună vom depăși provocările care ne așteaptă. Cooperarea economică româno-germană are o contribuție semnificativă în acest sens. Aș dori să mulțumesc echipei AHK și tuturor membrilor săi pentru angajamentul lor deosebit."

Pe lângă muzică și voie bună a fost prezentă și tombola caritabilă. Companiile membre au pus la dispoziție peste 480 de premii, iar suma strânsă din vânzarea biletelor, de șase mii de euro, a fost donată Crucii Roșii România. Banii vor merge către un proiect al acesteia, Caravana de Sănătate, un spital mobil care asigură cetățenilor, inclusiv refugiaților ucraineni, accesul gratuit la asistență medicală de bază. Până acum, Caravana de Sănătate a ajutat peste 12.000 de oameni.

Sărbătoarea Verii este un eveniment de tradiție al AHK România, organizat de 20 ani, cu scopul de a reuni comunitatea de afaceri româno-germană cu celelalte medii din societate.

Într-un cadru elegant și agreabil, pe un fundal muzical relaxant, invitații AHK veniți din zona politică și guvernamentală, de business, din partea asociațiilor profesionale și non profit, a administrației publice și mass-media au socializat, au întâlnit parteneri de afaceri și s-au simțit bine.

Investițiile în energie sunt necesare pentru dezvoltarea pe termen lung a economiei, iar acest lucru înseamnă atât mărirea capacității de producție, cât și de distribuție, au susținut reprezentanții industriei și ai instituțiilor statului din domeniu, cu prilejul mesei rotunde „Energie în România 2.0. Oportunități în contextul geopolitic actual”, organizate de AHK România, în colaborare cu Ost-Ausschuss der Deutschen Wirtschaft (Comitetul Economiei Germane pentru Europa de Est).

Mărirea capacității de distribuție și transport este o prioritate, pentru a nu bloca rețeaua  cu fluxuri mari de energie verde, a explicat directorul general E.ON România, Volker Raffel. Compania dorește să investească în dezvoltarea rețelei energetice din România și poartă discuții cu Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) privind cadrul de reglementare pe cinci ani al acestor investiții. Reglementările privesc atât volumul investițiilor, cât și tariful de distribuție. Investițiile mai mari vor permite rețelelor să preia o cantitate mai mare de energie, inclusiv regenerabilă, ceea ce va conduce în cele din urmă la scăderea prețului acesteia.

„Vestea buna este că, dacă vom putea investi la nivelul așteptat, aceasta va fi cea mai ieftina soluție pentru România. Un motiv este că ceea ce vom construi azi va fi refinanțat in următorii 40 de ani, deci impactul în facturile consumatorilor va fi unul limitat. De asemenea, în prezent avem cele mai bune șanse să absorbim fonduri europene, care nu vor fi disponibile la nesfârșit, dar care vor reduce și mai mult povara pentru consumatori. Nu în ultimul rând, a construi acum înseamnă și a reduce la minim a blocajele din rețele. Apariția acestor blocaje înseamnă mai puțină energie regenerabilă care ajunge la consumatori, din cauza pierderilor, și vorbim de energie în valoare de milioane de euro”, a explicat Raffel.

Așteptările sunt ca tarifele sa fie ajustate astfel încât să permită realizarea acestor investiții majore în rețele de distribuție. Costurile vor fi ulterior amortizate prin dublarea volumelor de energie care alimentează rețeaua și de stabilizarea tarifelor de rețea per kilowatt/oră.

Reprezentanții E.ON au mai solicitat și redeschiderea pieței de energie după perioada de plafonare. Din cauza actualelor incertitudini privind tarifele pe piața de energie, este greu pentru un potențial investitor să-și stabilească un plan de afaceri pentru următorii ani și să ia decizii privind o viitoare investiție. „Actorii economici vor acționa la semnalul piețelor, iar în acest sector liberalizarea pieței este o precondiție” a spus Volker Raffel.

În contextul geopolitic actual, în care Europa se străduiește să-și mențină competitivitatea pe piețele globale, România poate juca un rol importat.

„România are multe avantaje legate de poziția sa geografică. Atractivitatea țării crește în continuare, datorită resurselor mari din sectorul energetic și oportunităților excelente pentru energiile regenerabile. Ne așteptăm la noi investiții semnificative în sectoarele energetic și industrial. Acest lucru va genera o creștere suplimentară, iar țara va contribui, de asemenea, la îmbunătățirea competitivității UE", a declarat Andreas Lier, președintele AHK România. El a precizat că pe lângă oportunități, există și unele provocări legate de stocarea, transportul și utilizarea energiei electrice produse în regiunea Dobrogea.

România devine un hub energetic, atât în ceea ce înseamnă producție și furnizare, dar devine și o țară de tranzit a energiei, lucru care implică multe oportunități de afaceri, a spus și ambasadorul Republicii Federale Germania în România, dr. Peer Gebauer. „Energia nu este doar o chestiune de business, dar și una de supraviețuire, daca îmi permiteți să folosesc un cuvânt dramatic. Atacul Rusiei asupra Europei a început nu neapărat în sens militar, ci într-o formă hibridă și dacă vrem să supraviețuim acestui atac trebuie să fim rezilienți și competitivi. Iar energia furnizată la prețuri accesibile pentru industria noastră este cheia apărării noastre”, a completat el.

La masa rotundă, moderată de directorul general al AHK România, Sebastian Metz și directoarea în cadrul Comitetului Economiei Germane pentru Europa de Est, Anja Quiring, au participat reprezentanți ai companiilor, ministerelor de resort din România și Germania, ai Camerei Deputaților, ai cancelariei primului ministru (între care Florin Spătaru, consilier de stat) și ai organizațiilor non guvernamentale. „Mă bucur să constat că suntem cu toții în aceeași barcă, suntem pentru dialog și cooperare și dorim cu toții să creăm bunăstare . Vă mulțumim pentru deschidere, împreună vom pune barca în mișcare”, a conchis Sebastian Metz.

AHK România a organizat în perioada 22-24 mai o delegație de informare cu privire la locația investițională Bucovina cu accent pe orașul Siret. Pe lângă un program cadru de vizite la diferiți actori economici și academici din regiune precum și la companii germane care au ales deja aceasta zonă pentru investițiile lor, punctul culminant al delegației a fost conferința „Hotspot Bucovina”. Evenimentul s-a desfășurat pe 23 mai la Siret în noul Parc Științific și Tehnologic al orașului și a reunit aproximativ 80 de participanți.

„Vizita e un semnal important și vă aștept demult. Suntem foarte deschiși ca această zonă să se reindustrializeze. Județul pe care îl  reprezint e din păcate campion la exportul de forță de muncă. Totuși oamenii de afaceri  încep sa se uite mai atent și în această parte de țară. Eu vreau ca investitorii să treacă și Carpații, aveți garanția ca suntem parteneri, știm ce doriți”, a declarat Gheorghe Flutur, președintele Consiliului Județean Suceava, în deschiderea conferinței de la Siret. Acesta a adăugat că autoritățile pregătesc dezvoltarea zonei inclusiv prin deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei cu Ucraina și  prin proiecte de cale ferată și autostradă, care să ajute la viitoarea reconstrucție a țării vecine.

La rândul său, directorul general al AHK România, Sebastian Metz și-a exprimat încrederea că legăturile economice dintre Moldova și restul României încep să fie vizibile. „Sperăm să sporim activitatea noastră și să creștem prezența germană aici”, a menționat el, adăugând că „ne dorim cu toții ca oamenii să nu mai plece către alte zone din România sau în străinătate, dar pentru asta trebuie să le dăm motive să rămână. Vedem în acțiunea de azi un pas înainte în încercarea de a stimula oamenii să stea aici.”  

Una din măsurile luate de autorități pentru atragerea de investiții este construirea, cu fonduri europene, a Parcului Științific și Tehnologic de la Siret, finalizat în decembrie anul trecut. „Aici sunt investiții făcute  de Primăria Siret, împreună cu Consiliul Județean Suceava și Universitatea din Suceava, cu scopul de a oferi  un mediu prietenos oamenilor de afaceri. Ne dorim ca parcul industrial să fie plin de agenți economici, deoarece întreaga Bucovină prezintă multe avantaje pentru oamenii de afaceri”, a spus primarul orașului Siret, în deschiderea evenimentului.

Din partea Ministerului de Finanțe, secretarul de stat Alin Marius Andrieș a promis investitorilor că vor găsi un partener în ministerul pe care îl reprezintă și în tot guvernul României: „Guvernul  României are printre obiective susținerea investițiilor. Avantajele României sunt stabilitate politică și socială, creștere economică, ce se datorează investițiilor. Pentru 2024 am alocat  7% din PIB pentru investiții,  îndreptate în cea mai mare parte către infrastructură. Autostrada A7 este foarte importantă pentru toată Moldova, dar este nevoie și de investiții locale”.

În panelul de discuții axat pe potențialul investițional al regiunii, moderat de Sebastian Metz, au fost dezbătute în principal atuurile economice ale Bucovinei, motivele pentru care un investitor ar veni aici. Una dintre companiile deja prezente în Rădăuți de mai mulți ani, Egger, a găsit la nivel local materia primă necesară și resursa umană, dar și posibilitatea de a-și asigura energia din biomasă.

Sebastian Popescu, Partner în cadrul EY Romania, a subliniat susținerea oferită de autorități, alături de posibilitatea de a obține fonduri europene nerambursabile semnificative, ajutoare de stat, costurile destul de reduse în general, precum și forța de muncă tânără, disponibilă.

Reprezentanții ADR Nord-Est au identificat mai multe domenii în care se pot face investiții: tehnologii pentru mașini și echipamente pentru agricultură, pentru industria textilă, în zona de biorafinare, în industria auto, în industria medicală, în special în aparatură pentru imagistică, în energie, materiale de construcții, servicii de proiectare.

Participanții la acest prim panel au căzut de acord că valorificarea în profunzime a legăturilor stabilite la nivel regional și central, dezvoltarea infrastructurii de transport, mai multă predictibilitate în domeniul fiscal, dublată de un dialog deschis între toate părțile implicate, vor duce la creșterea vizibilității României „pe harta strategică a investițiilor internaționale”. 

În a doua parte a evenimentului a avut loc o dezbatere cu tema „Învățământul profesional, tehnic și dual în județul Suceava și în orașul Siret”. Discuția, moderată de Ilinca Pandele, director al  Departamentului Servicii Membri, Educație și Formare profesională al AHK România, s-a axat pe nevoile companiilor de a avea personal bine pregătit. Prin consorțiile duale finanțate prin PNRR, în care orașul Siret este partener alături de Universitatea Stefan Cel Mare din Suceava,  calificarea forței de muncă în sistem dual se poate realiza acum atât la nivel liceal cât și universitar. Pentru companii acest lucru este esențial. Chiar dacă vorbim acum de Industrie 4.0 si de automatizare este în continuare nevoie de muncitori calificați, maiștri și ingineri. Sistemul dual în traseu complet vine astfel în ajutorul companiilor care până acum își pregăteau oamenii intern, cu eforturi mari privind resursa umană și cea financiară.  Companiile participante la discuție, Bosch Rexroth Sales și Digital Twin, și-au arătat disponibilitatea de a contribui la formarea profesională a tinerilor, prin punerea la dispoziție atât a dotărilor pentru parcul tehnologic, cât și a conceptului de training, inclusiv pentru profesori (formarea formatorilor). Reprezentanții companiilor au explicat că investitorii „se uită la capitalul uman din punctul de vedere al competențelor, iar dacă sunt suficient de mulți tineri cu aceste competențe, cu siguranță investitorii vor veni”. Primarul orașului Siret, Adrian Popoiu a asigurat audiența de efortul continuu al administrației de a atrage investitori și de a le pune acestora la dispoziție personal calificat din regiune.

La conferința Hotspot Bucovina au participat reprezentanți ai mediului academic și de afaceri, ai autorităților locale, colegiilor tehnice, ai camerelor de comerț, băncilor și ONG-uri. Membrii delegației de informare au vizitat în cele două zile Parcul Industrial „Bucovina” din Suceava, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, firmele Osborn Internațional din Gura Humorului și Egger România din Rădăuți, precum și Parcul Științific și Tehnologic din Siret.

Vocea cetățenilor și a mediului de afaceri ar trebui să se facă mai bine auzită în procesul de luare a deciziilor de la Bruxelles, au susținut deputații europeni Victor Negrescu, din partea Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European și Sigfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului Partidului Popular European, în cadrul unei dezbateri pe tema „Alegeri 2024 – Oportunități pentru business-ul din România”, organizate luni de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană. La masa rotundă moderată de directorul general al AHK România, Sebastian Metz, au mai participat deputatul USR, Ilie-Dan Barna, primarul sectorului șase, Ciprian Ciucu, primarul municipiului Brașov, Allen Coliban și primarul municipiul Buzău, Constantin Toma.

„Suntem al șaselea stat ca pondere în procesul decizional european și trebuie să ne comportam cu maturitate și să participăm mai activ la luarea deciziilor la nivel european. Deja o facem pe anumite teme, dar trebuie să reușim să implicăm și societatea românească, în special comunitatea de afaceri, în modul în care discutăm teme europene, să vorbim cu angajații și angajatorii, să creăm mecanisme permanente de consultare, respectând noile criterii de transparență de la nivelul instituțiilor europene”, a spus Victor Negrescu.

În mecanismul complex de luare a deciziilor din Parlamentul European, soluția consensului diplomatic este cea care face „o voce să fie auzită”, a arătat deputatul Sigfried Mureșan. El a explicat că la finalul unei dezbateri sunt acceptate soluțiile care reușesc să convingă că „sunt bune pentru țara ta, dar că sunt acceptabile și pentru celelalte”. Referitor la viitorul Pactului Verde European (Green Deal), el nu crede că se va renunța complet la el, dar că „vocea fermierilor trebuie să fie mult mai bine auzită, iar companiilor nu ar trebui să li se spună în detaliu cum să atingă țintele de reducere a poluării”. Obiectivele generale de mediu trebuie menținute, dar fără indicații la nivel de micro-management, a explicat el.

O temă importantă pentru mediul de afaceri din România, educația, a fost de asemenea abordată, în contextul în care companiile se confruntă cu lipsa de personal calificat. Deputatul Victor Negrescu a spus că Parlamentul European le-a recomandat statelor membre să aloce educației 10% din PNRR, pentru a crea centre de competență pentru formare profesională, cu implicarea mediului de afaceri, dar și pentru a lua măsuri de reducere a abandonului școlar.

Alte teme care vor avea prioritate în viitorul PE vor fi legate de securitate și investiții în securitate, competitivitate economică, cu componentele ei de cercetare și inovare, tranziția către energie verde, extinderea, prin integrarea treptată a Republicii Moldova și Ucrainei, inclusiv în piața unică.

Dat fiind contextul geopolitic, marcat de războiul din Ucraina, politicienii români au fost de acord că subiectul securității va rămâne sus pe agenda europeană. Totuși, acest lucru nu ar trebui să modifice elementul definitoriu al Uniunii Europene, supremația legii (rule of law): „În momentul în care preocuparea societății s-a mutat pe zona de securitate, de război, derapajele de la „rule of law” sunt privite cu ochii în altă parte. Cât de mult sacrificăm din construcția europeană în spiritul acestei solidarități ? Ce ajungem să apărăm: doar supraviețuirea în sine ?”, a subliniat deputatul Dan Barna.

El a adăugat că este foarte important cum va arăta viitoarea majoritate din PE. „Dacă ponderea din zona populist-extremistă va avea o voce consistentă în viitorul PE, lucrurile vor deveni mai complicate. Contează să reușim să menținem majoritatea așa cum este ea acum. Altfel, ce discutam noi aici se schimba”, a spus el.

La nivel național și local, primarii orașelor Buzău, Brașov și cel al sectorului 6 al capitalei au exprimat prioritățile localităților pe care le reprezintă. Astfel, pentru București, a fost menționată problema calității aerului, cauzată de poluarea provocată de mașini. „Exista foarte multe mașini in București, peste 180.000 înregistrate numai în sectorul 6, plus cele din județele limitrofe. România nu va scăpa de infringement pe calitatea aerului, iar mare sursa de poluare o reprezintă mașinile care parchează pe ceea ce era înainte spațiu verde”, a afirmat Ciprian Ciucu. El a explicat că nu se pot lua măsuri la nivel național pentru a stopa intrările de mașini vechi din afara țării, din cauza reglementărilor din piața unică. Instrumentele pe care un primar le are este construirea de parcări, adică de a betona grădinile blocurilor, măsură care afectează viața la nivel local. „Străzile noastre sunt invadate de aceste mașini, pentru care Guvernul nu are un răspuns. E o problemă stresantă, presantă, poate găsim o soluție la nivel european. Trebuie să ai o autonomie în cazuri legate de sănătatea populației”, a explicat el.

La rândul lui, primarul orașului Buzău a afirmat că mediul este o prioritate și pentru orașul său și a menționat în context construirea a patru parcuri și a unei păduri-parc de 200 de hectare. El a subliniat însă că pentru a fi competitivă, administrația trebuie reformată. „În condițiile în care 36% din veniturile țării se duc pe salarii, trebuie să reducem cheltuielile de funcționare ale statului”, a spus el, adăugând că rolul mediului privat în dezvoltarea țării este esențial. „95% din banii care se strâng la Primăria Buzău vin de la firme”, a arătat Constantin Toma.

Oraș turistic, dar și industrial, Brașovul va rămâne un loc deschis investițiilor, a promis primarul Brașovului, Allen Coliban. El a adăugat că cei mai mulți investitori din Brașov sunt cei germani. Deși a beneficiat de o transformare pozitivă în ultimii ani, municipiul are nevoie totuși de un plan de dezvoltare strategică. Acesta trebuie să includă locuri de muncă atractive pentru absolvenții bine pregătiți, calitatea bună a aerului, transport verde, inclusiv piste de bicicletă, investiții în educație, prin înzestrarea elevilor cu competențe digitale, orientate spre angajabilitate și susținerea învățământului dual. „Dorim să ne orientăm spre tehnologii noi, verzi, pe componente si tehnologie înaltă. Mergem la târguri de investiții din străinătate, împreuna cu AHK, să arătam ce are comunitatea noastră de oferit”, a mai spus primarul Coliban.

Punctele de vedere ale participanților la dezbatere au reprezentat și un răspuns la întrebarea generală lansată de președintele AHK România, Andreas Lier: „Europa își pierde din competitivitate în raport cu alte continente. Cum putem face față mai bine acestei situații, în condițiile în care doar o economie competitivă poate garanta prosperitatea?”

Cel mai recent chestionar de conjunctură, realizat de AHK România în această primăvară, arată o situație relativ stabilă a afacerilor companiilor germane din România și perspective pozitive în rândul acestora, dar există încă multe riscuri care umbresc perspectivele economiei românești. Sondajul prezintă situația economică și a afacerilor actuale ale companiilor, dar oferă și o imagine de ansamblu a celor mai importanți factori de risc pentru dezvoltarea afacerilor din punctul de vedere al companiilor, precum și o evaluare a condițiilor pe care le oferă România ca amplasament investițional.

Astfel, situația actuală a companiilor germane în România s-a înrăutățit ușor în comparație cu primăvara anului 2023, aceasta fiind acum considerată bună doar de 33% dintre cei chestionați (în 2023: 45%). Un procentaj de 59% dintre ei consideră situația actuală ca fiind satisfăcătoare (2023: 47%), în vreme ce 8% o consideră proastă. În legătură cu așteptările privind evoluția propriilor afaceri, nu sunt schimbări semnificative față de anul trecut, starea de spirit fiind în general pozitivă: aproape 40% dintre cei întrebați cred că afacerile lor vor merge mai bine în următoarele 12 luni (2023: 46%), iar 22% văd o înrăutățire a acestora (2023: 16%).

Și estimările în ceea ce privește conjunctura pe următoarele 12 luni s-au înrăutățit ușor fată de anul trecut. Astfel, doar 19% dintre respondenți se așteaptă la o îmbunătățire (2023: 25%), în vreme ce 38% sunt pesimiști (2023: 29%), iar 43% nu se așteaptă la nicio schimbare (2023: 46%). Peste 42% dintre companiile intervievate se așteaptă la o creștere a cifrei de afaceri în acest an, în timp ce 33% dintre ele nu se așteaptă la nicio schimbare. „În ciuda situației relativ bune a afacerilor și a perspectivelor pozitive, companiile germane din România se tem de evoluții negative ale cadrului fiscal începând cu anul 2025, pe fondul deficitului bugetar structural ridicat și al necesității de a lua măsuri drastice după alegerile din acest an. Rămânem convinși că în special evaziunea fiscală trebuie combătută mai eficient înainte de a se percepe taxe mai mari de la cei care plătesc deja taxe și impozite", declară Sebastian Metz, director general și membru în Consiliul director al AHK România.

Îmbucurător este faptul că firmele intenționează sa-și păstreze numărul de angajați, ba chiar să-l crească: mai mult de 41% dintre cele întrebate au spus că doresc să mai angajeze personal (2023:42%), iar 41% declară că își vor menține numărul de angajați. Și intențiile legate de investiții rămân neschimbate pentru următoarele 12 luni. 34% dintre companii au de gând să crească investițiile (2023: 40%), în timp ce doar 20% sunt mai prudente și intenționează să cheltuiască mai puțin pentru investiții (2023: 24%).

Cele mai mare riscuri pentru dezvoltare sunt însă lipsa personalului calificat și creșterea costurilor cu forța de muncă (pentru 58% dintre companii). Pentru contracararea acestor riscuri, companiile propun ca măsuri formarea continuă (57%), accelerarea automatizării și a digitalizării (57%), intensificarea cooperării cu instituțiile de învățământ (45%). Apelarea la lucrători temporari este, de asemenea, luată în considerare de 28% dintre companii (2023: 14%).

Un alt risc pentru afaceri este scăderea cererii, risc luat în calcul de 49% dintre companiile chestionate. Acestea se așteaptă la o continuare a crizei cererii, atât din țară cât și din exterior. Cererea scăzută se datorează în parte și situației economice precare din Germania. Prețurile energiei și ale materiilor prime continuă, de asemenea, să cauzeze probleme companiilor. Pe de altă parte, firmele nu mai consideră atât de mare, „clasicul” risc legat de infrastructură. Doar 11% dintre ele îl văd încă un risc în acest factor, după cel al finanțării și al stabilității juridice. „Dezvoltarea infrastructurii arată că România a făcut progrese semnificative în acest domeniu în ultimii 2-3 ani. Investiții considerabile au fost și sunt în curs de realizare în dezvoltarea infrastructurii economice, inclusiv în dezvoltarea drumurilor/autostrăzilor, a infrastructurii feroviare, a producției de energie și dezvoltării rețelelor electrice, acestea din urmă fiind absolut necesare, mai ales în contextul tranziției către energia verde”, afirmă Sebastian Metz, director general AHK România.

În ce privește caracteristicile amplasamentului investițional, România câștigă puncte prin apartenența la Uniunea Europeană (72 puncte procentuale), prin calitatea telecomunicațiilor, inclusiv internet și servicii, de care 55% din companii sunt mulțumite, iar 19% foarte mulțumite. De remarcat este și faptul că s-a îmbunătățit accesul la finanțări publice și din fonduri europene (de la -30 puncte procentuale anul trecut la -13 în primăvara anului 2024).

Condițiile pentru cercetare și dezvoltare se află pe o tendință pozitivă (de la -17 la -2 puncte), dovadă a faptului că România devine un amplasament investițional tot mai important pentru investiții în cercetare-dezvoltare. Peisajul universitar bine poziționat la nivel național creează condiții bune în acest sens. Însă în domeniul educației, atât în zona universitară, cât și în cea de formare profesională sunt necesare îmbunătățiri. Nivelul de mulțumire al companiilor legat de acest aspect este mic (-2 respectiv -31 % puncte). „Sunt necesare investiții urgente, semnificativ mai mari în formarea profesională și continuă, atât din parte companiilor, dar mai ales din partea statului român. Altfel tranziția digitală și verde a economiei noastre nu va reuși, deoarece pentru asta avem nevoie de personal calificat. Ținta noastră trebuie să fie atingerea pragului de 6% din PIB pentru educație și 2% din PIB pentru cercetare”, a subliniat Sebastian Metz, director general al AHK România.

Disponibilitatea de personal calificat este una din cele mai mari provocări pentru companii și privește atât muncitorii calificați, cât și absolvenții cu studii superioare. Migrarea specialiștilor români către Europa de Vest, îmbătrânirea populației, dar și subfinanțarea sistemului de învățământ reprezintă principalele motive ale lipsei acute de personal calificat.

Productivitatea și performanța angajaților, dar și flexibilitatea legislației muncii au scoruri mai slabe decât în anul precedent. Și condițiile cadru administrative și politice s-au înrăutățit ușor și rămân în domeniul negativ. Dintre acestea, cel mai bine cotate sunt stabilitatea juridică (-12 puncte) și stabilitatea socială și politică (-20puncte), întrucât au suferit schimbări pozitive evidente comparativ cu perioada 2018-2019.

Cele mai multe din companiile care au răspuns la chestionar sunt în continuare îngrijorate de întreruperea lanțurilor de aprovizionare. Pentru a crește permanent flexibilitatea și securitatea aprovizionării în lanțurile de aprovizionare, majoritatea se concentrează pe diversificarea furnizorilor (peste 38%) și pe adaptarea portofoliului de produse (25%). Pe termen mediu, 25% dintre firme intenționează să scurteze lanțurile de aprovizionare sau să încheie contracte de aprovizionare pe termen lung (24%). 

La întrebarea, dacă ar mai alege România ca amplasament investițional, 88% dintre companiile întrebate au răspuns „da”, cel mai mare procentaj din 2017 încoace.

Despre sondaj:

Sondajul a fost realizat de AHK România împreună cu alte 15 camere de comerț germane bilaterale din Europa Centrală și de Est, în perioada 19 februarie- 15 martie 2024, pe un eșantion de 90 de companii membre ale AHK România și alte companii cu capital german din România. Pe sectoare de activitate, participarea companiilor a fost următoarea: 39% servicii, 34% industrie, 13% comerț, 9% construcții, 5% furnizare de energie și apă. Ca atractivitate, România se situează pe locul 9 în regiune. Primele locuri sunt ocupate de Slovenia, Polonia și Cehia.

Rezultatele sondajului

O importantă delegație de oameni de afaceri și reprezentanți ai Camerelor germane de comerț și industrie din Osnabrück și Ostfriesland-Papenburg au vizitat săptămâna trecută județele Sibiu și Timișoara pentru a cunoaște îndeaproape piața din România și în special locurile cu potențial de producție, disponibilitatea forței de muncă și capacitatea oamenilor de inovare.

Vizita de informare a fost organizată de AHK România în colaborare cu cele două camere de comerț din Germania.

Membrii delegației au vizitat Liceul Tehnologic „Independența” din Sibiu, unul dintre cele mai importante licee din regiune, care oferă învățământ in sistem dual și are parteneriate cu cele mai mari firme germane din județ. Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” a fost de asemenea pe lista obiectivelor de învățământ vizitate. Aici în fiecare an termină studiile un număr impresionant de vorbitori nativi de limba germana, calitatea școlilor germane din județ fiind recunoscută la nivel național.

Tot la Sibiu, membrii delegației au avut întâlniri cu reprezentanții companiilor Harting și Rehau, care au adus în discuție perspective valoroase despre Sibiu și experiențele lor in Romania.

Timișoara este un oraș unde reprezentanții firmelor germane au considerat că există potențial pentru parteneriate și relocare a producției (nearshoring) .Orașul este totodată unul dintre cele mai importante hub-uri de start-up-uri si idei inovatoare, alături de București și Cluj. Membrii delegației au vizitat Primăria, platforma Cowork Timișoara, firmele germane Helbako (lider în soluții electronice și electrice pentru industria auto) și Dräxlmaier (care asamblează baterii pentru vehicule electrice si hibride), precum și producătorul local Elba Lighting, cu o tradiție de aproximativ 100 de ani în producția de corpuri de iluminat.

Pe lângă aceste vizite și întâlniri, care au fost de mare interes pentru companiile germane, scopul delegației au fost explorarea și consolidarea colaborării între România și Germania.

Amplasată în inima Europei de Est, Regiunea Bucovinei nu este doar turistică, ci și o zonă în plină dezvoltare, care oferă multiple oportunități în domenii precum industrie, energie, logistică sau comerț.

AHK România organizează în perioada 22-24 mai o delegație de companii internaționale și românești interesate să descopere potențialul investițional, potențialul de relocare a producției și de afaceri al regiunii Bucovina și al orașului Siret în particular. Obiectivele propuse spre vizitare în cadrul acestei delegații sunt: Parcul Industrial din Suceava, Parcul Științific și Tehnologic, Centrul de Inovare și Training  din Siret, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, alte firme din regiune.

Totodată, membrii delegației vor participa la  un eveniment ce are ca scop intermedierea unui dialog solid între potențialii investitori, administrația locală, universitatea și școlile tehnice din zonă Evenimentul este organizat de AHK România, în parteneriat cu Primăria Orașului Siret și cu susținerea Consiliului Județean Suceava. Cu acest prilej vor avea loc runde de discuții pe teme precum „Explorarea oportunităților de investiție în regiunea Bucovina” și „Învățământul profesional, tehnic și dual în județul Suceava și în orașul Siret”.

Regiunea Bucovina face demersuri active pentru a crea un mediu prielnic investitorilor, iar un atu important îl constituie forța de muncă tânără, care a crescut constant în ultimii 10 ani, plasând județul pe locul al treilea din țară la acest capitol. De asemenea, recrutarea muncitorilor calificați din străinătate (Ucraina, Republica Moldova) vorbitori de limba română sub forma muncitorilor transfrontalieri (navetiști), dar și atragerea celor aflați în acest moment la muncă în străinătate reprezintă un alt avantaj competitiv.

Municipalitatea din Siret a inaugurat recent Parcul Științific și Tehnologic East European Border (EEB) și Centrul de Inovare și Training în domeniul Industrie 4.0. Parcul Științific și Tehnologic EEB Siret facilitează activități de cercetare & inovare în domeniul industriei 4.0, IT, Smart City și Smart Tourism, activități care pot fi derulate atât de Universitatea ”Ștefan cel Mare” Suceava, cât și de firme interesate. Tot acolo se pot organiza sesiuni de pregătire practică pentru elevi și studenți sau activități de training și calificare a forței de muncă.

Centrul de Inovare și Training, dotat cu tehnologie Bosch Rexroth, este platforma de calificare/recalificare pentru viitorii angajați din companiile care utilizează linii de producție automatizate: linii de producție care au benzi transportoare și stații de lucru automatizate, roboți industriali, sisteme software de monitorizare a proceselor de producție și nu numai.

Regiunea Bucovina reprezintă o locație atractivă care vine cu avantajul unei Universități cu tradiție, ce furnizează ingineri mecanici, automatiști, IT-iști și nu numai. Nu în ultimul rând, Bucovina rămâne una dintre cele mai “verzi” regiuni din România, fiind în top locații turistice din România.

Companii germane de top din România au prezentat sâmbătă, în cadrul întâlnirii cu cancelarul Republicii Federale Germania, Olaf Scholz, o serie de propuneri pentru o mai bună valorificare a potențialului de afaceri al României, precum și pentru îmbunătățirea cadrului general de afaceri la nivel european. Masa rotundă, organizată de AHK România la sediul său, a reunit reprezentanți ai companiilor din sectoare precum energie, cercetare-dezvoltare și inovare, auto, apărare, digitalizare, agricultură și retail. 

„Germania și România au o relație comercială și investițională strânsă. Germania este cel mai mare partener comercial și investitor în România și suntem mândri că această relație continuă să prospere. Prin intermediul Consiliului de cooperare germano-român, dezvoltăm noua platformă economică pentru conectarea afacerilor noastre, având o abordare bazată pe proiecte, astfel încât să identificăm mai multe oportunități interesante de afaceri pentru ambele părți. Este o poveste de succes pe care sperăm să o vedem dezvoltându-se și mai puternic în viitor," a declarat Olaf Scholz.

Sebastian Metz, director general și membru în Consiliul de Administrație al AHK România, moderator al mesei rotunde, a subliniat că România trece printr-un proces de schimbări economice, provocare ce o transformă într-un amplasament de afaceri tot  mai ecologic și mai digital. „AHK România este parte a procesului de transformare și am dori să continuăm acest dialog  între Germania și România, pentru a vedea mai în detaliu care sunt perspectivele relațiilor noastre bilaterale", a adăugat Sebastian Metz.

La rândul său, președintele AHK, Andreas Lier, a declarat că anunțuri noi de investiții se fac aproape în fiecare săptămână. El a menționat câteva motive care stau la baza acestor investiții: creșterea economică constantă din ultimii ani (sunt rate de creștere cuprinse între 3 și 5%), locația atractivă cu o economie diversificată, prezența unor industrii puternice cum ar fi cea auto (România fiind pe locul șase în Europa, înaintea Italiei și Ungariei), industria energetică, de IT, agricultura, forța de muncă bine pregătită, apartenența la UE și NATO etc.

"Condițiile-cadru în context național și european trebuie să fie dezvoltate în continuare pentru a valorifica toate oportunitățile", a conchis acesta.

Directorii companiilor i-au transmis cancelarului Scholz că sunt mulțumiți în general de rezultatele lor în România; cu toate acestea au prezentat câteva necesități pentru ca activitatea lor să se desfășoare în condiții cât mai bune.

În ceea ce privește energia și gazele naturale, reprezentanții companiilor au declarat că investițiile în acest domeniu sunt foarte atractive, deoarece România are rezerve de gaze naturale pentru câteva decenii, care, împreună cu hidrogenul, vor sta la baza transformării „verzi” a producției de energie. Cu toate acestea, din cauza vitezei de creștere a producției din surse regenerabile, estimate să se dezvolte  în continuare în următorii 10 ani, este nevoie de mai mult timp și mai ales de investiții pentru pregătirea rețelei încât aceasta să poată absorbi energia disponibilă. Prin urmare, ei au solicitat un cadru de reglementare a energiei care să sprijine mai mult investițiile.

În plus, este mare nevoie de soluții digitale pentru a aborda problemele legate de securitatea cibernetică a rețelelor de distribuție, mai ales în contextul războiului care se desfășoară la granițele României.

Companiile care activează în domeniul cercetării-dezvoltării și-au exprimat îngrijorarea cu privire la potențialele creșteri de taxe, din cauza deficitului bugetar ridicat. Dacă acest lucru se va întâmpla, sectorul tehnologic va fi foarte afectat. De asemenea, ele au solicitat reglementări mai bune la nivelul Uniunii Europene în privința protecției datelor referitoare la vehicule.

Companiile din domeniul digitalizării ar dori ca tehnologiile inovatoare să fie mai mult luate în considerare la nivelul UE, prin prisma cheltuielilor  de capital.

„Ne-am dori o abordare în care să se discute despre noile instrumente digitale ce pot impulsiona inovarea, tehnologia și inteligența artificială. Poate la nivelul UE s-ar putea lua în considerare să ni se acorde fie un regim preferințial, fie fonduri, sau ne fie facilitată deschiderea către piețe'', au solicitat acestea.

Sectorul alimentar din România este în plină dezvoltare și are nevoie, de asemenea, de investiții, dacă România dorește să importe mai puțin din străinătate. Unul dintre domeniile vizate este rețeaua de irigații, în contextul în care partea de sud-est a țării este afectată de secetă, ceea ce pune în pericol 5% din producția agricolă. În plus, reprezentanții sectorului au adăugat că există oportunități de afaceri pentru companiile germane, de a investi în România în domeniul procesării alimentelor. 

Toți reprezentanții companiilor au subliniat importanța unui cadru legal fiscal predictibil și după acest an electoral 2024.

Oportunitățile de dezvoltare ale României sunt foarte mari, datorită geografiei și contextului geopolitic, dar și faptului că deține un mix  energetic diversificat și suficient pentru a atrage industrii mari consumatoare energie din alte țări. Acesta a fost mesajul transmis de participanții la dezbaterea „Schimbări geopolitice în sud-estul Europei – semnificația pentru afaceri”, organizată luni de AHK România, cu prilejul întâlnirii membrilor din luna aprilie, la care a participat, în calitate de invitat special, și Mircea Geoană, Secretarul general adjunct al NATO. La discuția panel moderată de directorul general al AHK România, Sebastian Metz, alături de Mircea Geoană, Secretar General Adjunct al NATO, au participat Andreas Lier, Director General BASF Romania și Președinte al AHK România, Christian Plate, Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Germaniei la București, Volker Raffel, CEO al E.ON România și Daniel Barciuc, CEO Siemens Romania.

Mircea Geoană a remarcat, in discursul susținut în fața membrilor AHK, că noțiunea germană de „Zeitenwende” (moment al schimbării) este cât se poate de actuală și în România. „Modelul economic al României bazat pe forță de muncă ieftină, cu valoare adăugată relativ mică tinde să fie depășit”, a spus el subliniind în context o declarație a cancelarului german Olaf Scholz, potrivit căreia centrul de greutate al Europei se mută către est. „Acest lucru este o realitate. Întrebarea este, dacă această schimbare se poate translata și la nivel de creștere economică. Pornind de la motto-ul AHK, - Partenerul dumneavoastră pentru afaceri de succes - ne gândim dacă nu cumva a venit clipa ca și în România să avem un echivalent al Mittelstand-ului german (IMM—uri), să ne îndreptăm către principalul aliat și să facem împreună un Bruderschaft (frăție) pe stil nou”, a continuat el. Totodată, el s-a declarat un prieten al comunității de business româno-germane, pe care o consideră „un partener indispensabil pentru Romania”.

Secretarul General Adjunct al NATO a menționat necesitatea pregătirii forței de muncă pentru meseriile actuale și viitoare și a invitat companiile germane să participe la acest demers și mai mult, să caute parteneri în România, pentru a crea împreună un model industrial românesc. „Dacă ar fi să propun ceva, aș merge către o privilegiere energică, cu stimulente fiscale, pentru parteneriate pe tot ce înseamnă cercetare-dezvoltare, inovare și IT. Nu sunt pentru schimbarea regulilor în timpul jocului, nu poți să schimbi de trei ori pe an cadrul fiscal. Nu se poate face business când ai un mediu economic și fiscal impredictibil”, a adăugat el.

„Ca urmare a schimbărilor geopolitice din vecinătate, România își asumă din ce în ce mai mult un rol economico-politic de pionierat în regiunea Europei de Sud-Est. Nu mă refer doar la sprijinul acordat Ucrainei, ci și la sprijinul puternic pe care România îl acordă Republicii Moldova. Iar în ceea ce privește regiunea Mării Negre, putem observa alte evoluții interesante: schimburile politice și cooperarea între țările vecine au crescut. Din acest motiv, noi, ca AHK, vorbim și de poziția geografică favorabilă, strategică a României”, a spus Sebastian Metz în deschiderea dezbaterii.

La rândul său, președintele AHK România, Andreas Lier, a vorbit despre impactul pe termen lung al acestor schimbări: „Companiile care investesc în regiune și în România se confruntă cu provocări complexe, dar și cu oportunități. Sunt îngrijorări legate de securitate, inclusiv cea energetică, există o volatilitatea a prețurilor la energie, dar lanțurilor de aprovizionare sunt reziliente, sunt multe proiecte noi etc. România joacă un rol important în atenuarea acestor provocări și în creare de oportunități”.

Participanții la dezbatere au mai spus că multe companii din străinătate iau în considerare relocarea afacerilor în România datorită energiei disponibile. Totuși ei au subliniat faptul că România trebuie să se integreze mai mult în rețeaua energetică europeană, iar acest fapt cere investiții și o legislație adecvată.

Astfel Volker Raffel, CEO al E.ON a explicat că România are toate resursele necesare generării de electricitate, dar că, dacă dorește să devină un hub energetic, trebuie să liberalizeze piața și să se deschidă către piața europeană de energie. „O mare greșeală strategică ar fi să nu se investească în rețelele de distribuție, investiții necesare pentru încorporarea energiei provenite din surse regenerabile. Având în vedere că pe viitor consumul de energie va fi tot mai mare, Europa are nevoie de toate sursele de energie, inclusiv de gaz și nucleare, pentru a fi independentă din acest punct de vedere“.

Schimbările geopolitice și războiul din Ucraina au determinat state ca Germania să se orienteze spre Europa Centrală și de Est. „Am înțeles că trebuie să ne concentrăm pe alte regiuni, să căutăm parteneri pe care să ne putem baza, cum ar fi România. Sunt atât de multe provocări cărora le putem face față doar împreună”, a afirmat Christian Plate, Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Germaniei la București.

Nu în ultimul rând a fost luat în discuție subiectul Republica Moldova, țară candidată la UE, împreună cu Ucraina.

Daniel Barciuc, CEO Siemens România, a menționat că Siemens a investit continuu atât în România, cât în și în Republica Moldova. El a descris soluțiile Siemens de transformare digitală și cybersecurity, subliniind contribuția echipei sale de R&D la dezvoltarea acestor soluții, în colaborare cu universitățile tehnice.

In context Mircea Geoană a adăugat că Moldova are acum probabil șansa istorică de a „evada din blestemul geografiei”, deși se află într-o situație fragilă. „Este timpul ca noi să facem tot ceea ce este nevoie să conectăm Moldova la România, prin rețeaua de energie, prin universități, prin tot ceea ce ține de spațiul liber democratic”. În concluzie, el a adăugat că își dorește ca România să joace un rol de catalizator la Marea Neagră, să coopereze cu statele din jurul mării, să lase geografia și să joace cartea economică”.

Oameni de afaceri și factori de decizie din România și Republica Moldova,  din administrațiile locale și centrale, operatori, asociații, instituții și companii din industria apei, se vor întâlni cu omologii lor germani în perioada 13-16 mai, în cadrul Târgului IFAT 2024. Vizita este organizată de AHK România în colaborare cu UmwelttechnologieCluster Bayern e.V. și German Water Partnership e.V.

Vizita la IFAT 2024 din München, care cuprinde vizionarea standurilor expozanților germani interesați, precum și participarea la un Forum de experți, ce va reuni reprezentanții din cele trei țări, se numără printre reperele importante ale evenimentului. Participanții vor avea, de asemenea, ocazia de a vizita  companii germane de top din industria apei din regiune.

Infrastructura de apă și apă uzată din România necesită investiții în valoare totală de 25 de miliarde de euro.

Parte din Planului național de redresare și reziliență, bugetul alocat României, în valoare de 1,46 miliarde de euro, este destinat gestionării apei și apelor uzate și accelerării accesului populației la servicii de înaltă calitate. Proiectele planificate trebuie să fie implementate până în 2026.

În Republica Moldova, proiectele din sectorul alimentării cu apă și canalizării, în valoare de 149 de milioane de euro, trebuie implementate până în 2027.

Companiile și instituțiile germane au atât expertiza, cât și soluțiile și procesele necesare pentru a face față acestor provocări și pentru a impulsiona în continuare inovarea, împreună cu companiile din România și Republica Moldova.

Evenimentul este o ocazie pentru participanți de a discuta împreună provocările și soluțiile și de a iniția cooperări.

Această delegație face parte din programul "Exportul tehnologiilor de mediu" al Ministerului Federal pentru Economia și Protecția Climei (BMWK) și se adresează IMM-urilor germane din industria apei.

AHK România anunță rezultatele centralizate pe anul 2023, preluate de la Biroul Federal de Statistică al Germaniei, Destatis

Comerțul total (importuri + exporturi) al Republicii Federale Germania cu Republica Moldova a crescut în 2023 cu 5,3% față de anul precedent, potrivit Destatis. Astfel schimburile comerciale între cele două state au depășit 871,2 mil. EUR. Exporturile Germaniei către Republica Moldova au însumat 547,7 mil. EUR (+2%), în vreme ce importurile s-au ridicat la 323,5 mil. EUR (+11,4%).

„Agenda de reforme a actualului guvern al Republicii Moldova este remarcabilă. Suntem convinși că aceasta contribuie la întărirea relațiilor bilaterale și că tot mai multe companii germane sunt interesate de Republica Moldova ca amplasament pentru afaceri. Există potențial de colaborare în special în industria prelucrătoare și cea alimentară, în domeniul energiei și al comerțului”, a declarat Sebastian Metz, Director general și membru în Consiliul Director al AHK România.

Republica Moldova ocupă locul 95 în clasamentul partenerilor comerciali ai Germaniei.

AHK România anunță rezultatele schimburilor comerciale bilaterale pe anul 2023, preluate de la Biroul Federal de Statistică al Germaniei, Destatis.

Schimburile comerciale între Germania și România au însumat anul trecut 40,8 mld. EUR, România ajungând pe locul 17 între partenerii comerciali ai Germaniei, o urcare de trei poziții față de anul precedent. Creșterea volumului schimburilor comerciale comparativ cu anul 2022 este de 6,3%. Importurile din România s-au ridicat la 19,4 mld. EUR (+ 9,8%), iar exporturile Germaniei către România au atins 21,5 mld. EUR (+3,3).

„Observăm că România a urcat în topul partenerilor comerciali ai Germaniei. Acest fapt ne arată că dinamica relațiilor bilaterale de comerț între cele două țări se menține, în ciuda numeroaselor provocări. România reușește să convingă multe companii germane că este un amplasament de afaceri atractiv. Sunt interesate în special acele companii care doresc să-și sporească reziliența față de lanțurile internaționale de aprovizionare, precum și cele care caută un amplasament investițional inovator pentru cercetare și dezvoltare în Europa”, spune Sebastian Metz, Director general și membru în Consiliul Director al AHK România.

Cu acest volum al schimburilor economice Germania rămâne primul partener comercial al  României.

Cuvântul cheie care va ghida drumul către business al comunității de afaceri româno-germane în anul ce abia a început va fi inovația. „În 2024 vom scrie un nou capitol: Innovation drives the future. Inovația joacă un rol esențial în prezent, dar mai ales în viitor și ne bucurăm să mergem împreună pe acest drum, cu încredere, optimism și curaj”, a spus Andreas Lier, președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, joi, în deschiderea Recepției de Anul Nou.

Cu această ocazie au fost decernate Premiile economiei româno-germane, AHK Awards, aflate la a doua ediție. Premianții sunt companiile Bosch Group Romania, Siemens SRL, Knauf Insulation & Knauf Gips Romania și Salubris.

Grupul Bosch a câștigat cu proiectul „Work #LikeABosch – O promisiune fermă pentru angajații noștri actuali și viitori" la categoria „Angajații noștri, succesul nostru". Strategia #PeopleMatter se concentrează pe investiții în educație, pe atragerea de profesioniști calificați și pe cultivarea talentelor, vizând o voce comună a angajatorului și experiențe semnificative pentru angajați.

Siemens SRL s-a clasat pe primul loc la categoria „Inovație și noi tehnologii” cu proiectul „Soluții Siemens inovatoare și complet digitalizate pentru industria de tratare a apei în România”. Tehnologia Siemens este flexibilă, modulară și extensibilă, reduce pierderile de apă din sistemul de distribuție, are consum scăzut de energie și este securizată cibernetic.

La categoria „Excelența în afaceri” a fost desemnată câștigătoare compania Knauf Insulation & Knauf Gips România, cu proiectul „Knauf investește 200 de milioane de euro în două fabrici din România”. Începând cu luna martie 2022 Knauf a demarat modernizarea liniei de producție pentru vata de sticla minerală de la Târnăveni, iar din ianuarie 2023, construcția unei noi fabrici  de materiale izolante în Huedin. Investiția pune accentul pe inovare, integrare tehnologică și respectarea unor standarde înalte de eficiență energetică și impact asupra mediului.

Premiul la categoria „Responsabilitate pentru viitor” a mers către firma Salubris și proiectul său „Dezvoltarea durabilă a managementului deșeurilor în contextul economiei circulare în orașul Iași”. Soluția propusă de Salubris este un sistem integrat de colectare a deșeurilor, care presupune dezvoltarea unei infrastructuri de colectare separată, incluzând puncte moderne și digitale de colectare, transportul deșeurilor, infrastructura de salubritate stradală, precum și întreținerea calității aerului.

Implicarea activă a companiilor în dezvoltarea tehnologiilor și a competențelor, în special pentru tânăra generație, a fost remarcată și de președintele României, Klaus Werner Iohannis, care a transmis un mesaj de susținere comunității de afaceri, prin intermediul consilierului prezidențial Cosmin Marinescu. Motto-ul AHK România din acest an, ”Innovation drives the future”, este considerat „o alegere inspirată, ce reflectă așteptările pe care le avem cu toții de la anul 2024 și de la viitor”. Președintele a apreciat, de asemenea, activitatea companiilor românești și germane, care, de peste 20 de ani contribuie activ la consolidarea României ca destinație atractivă de investiții, la transferul de know-how și tehnologie, prin construirea de parteneriate pentru o economie durabilă. „Germania este principalul partener comercial al țării noastre, cu o pondere de peste 20% în comerțul extern al României. Totodată, Germania este în frunte și în clasamentul investitorilor străini, cu peste 25 de mii de companii înregistrate și circa 15% din totalul investițiilor străine directe din România”, a adăugat Klaus Iohannis în mesajul său. El a amintit și aspectele din economie ce ar trebui abordate cu prioritate, cum ar fi dezechilibrele structurale, consolidarea capacității administrative și digitalizarea administrației fiscale. Instrumentele modernizării și dezvoltării României rămân însă investițiile și fondurile europene, a explicat șeful statului.

În contextul internațional tensionat, marcat de conflicte deschise în Ucraina și în Orientul Mijlociu, ambasadorul Republicii Federale Germania în România, ES dr. Peer Gebauer, privește spre anul 2024 cu un optimism prudent. Printre provocările actuale, el a menționat prețurile încă mari la energie, presiunile inflaționiste, lanțurile de aprovizionare perturbate, eforturile de a reduce încălzirea globală și, în general, un mare potențial de frustrare în societate, alimentat și de știrile false. Cu toate astea, el a subliniat că în materie de inovare, competitivitate și tranziție ecologică a economiilor noastre, au existat multe decizii importante, dar și numeroase progrese încurajatoare. „Baza puterii noastre rămâne economia. Relațiile româno-germane sunt mai strânse și mai de încredere cum probabil n-au fost niciodată. Ne vom angaja și anul acesta pentru consolidarea și aprofundarea pe mai departe a acestora. Cooperarea noastră și mai strânsă va reprezenta cheia pentru a ne menține și în viitor performanți și rezilienți”, a spus dr. Gebauer.

Un optimism temperat privind creșterea economică a României în următorii ani a arătat și ministrul Economiei, Antreprenorialului și Turismului, Ștefan Radu Oprea. „Economiștii ne spun în ultima vreme că vom avea cea mai robustă creștere economică din regiune, și probabil din Uniunea Europeană, de peste 3% în anii următori. Eu cred că fiecare țară are un moment și că acum este momentul României, pentru că de data aceasta geografia ne este prielnică”, a spus ministrul Economiei. El i-a invitat pe reprezentanții companiilor prezente la Recepția de Anul Nou a AHK România să fie optimiști, să contribuie la creșterea economică și să folosească ajutorul de stat pus la dispoziția firmelor de către ministerul Economiei, în domeniul construcțiilor și al industriei prelucrătoare. În concluzie, le-a urat oamenilor de afaceri să aibă cât mai mult profit, transmițându-le totodată că România are nevoie de inovare, de proprietate intelectuală înregistrată aici, de valoare adăugată adusă produselor românești și de competitivitate.

Recepția de Anul Nou, eveniment pe care AHK România îl organizează anual la Palatul Parlamentului, este unul de referință în activitatea Camerei și aduce laolaltă, în scop de networking, numeroși invitați din rândul oamenilor de afaceri, administrației publice, asociațiilor profesionale, societății civile, precum și din mediul politic, diplomatic, universitar și din mass-media. Anul acesta numărul participanților a depășit 900!

12 proiecte din cele 143 înscrise în competiție au intrat în finala concursului AHK Awards-Premiile economiei româno-germane, organizat în perioada 5 iulie - 24 noiembrie 2023 de către Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România). Câștigătorii vor fi anunțați cu prilejul Recepției de Anul Nou, care va avea loc la 1 februarie, la Palatul Parlamentului.  

Aflat la a doua ediție, concursul se adresează companiilor românești și germane și premiază rezultatele deosebite obținute de acestea, în patru categorii: Excelența în afaceri, Angajații noștri-succesul nostru, Responsabilitate pentru Viitor, Inovație și noi tehnologii.

Companiile finaliste sunt:

• La categoria Excelența în afaceri: AROBS Transilvania Software cu proiectul „AROBS Transilvania Software – 25 de ani de excelență în afaceri”, Infineon Technologies in Romania cu proiectul „Cercetarea și dezvoltarea de cipuri semiconductoare la un nou nivel: Infineon își extinde rețeaua de C&D în România”, Knauf Insulation & Knauf Gips Romania cu proiectul „Knauf investește 200 de milioane de euro în două fabrici din România”;
• La categoria Angajații noștri, succesul nostru: Bosch Group in Romania cu proiectul „Work #LikeABosch – o promisiune fermă pentru angajații noștri prezenți și viitori”, Kaufland Romania cu proiectul „Kaufland A.C.C.E.S. Program”, SIEMENS S.R.L. cu proiectul „Platforma de talente Siemens – oportunitate unică de dezvoltare”;
• La categoria Responsabilitate pentru viitor: Grup Feroviar Român cu proiectul „Școala GFR”, Rodagria Produce Cooperativa Agricola cu proiectul „Rodagria Cooperativa de Agricultură”, SALUBRIS cu proiectul „Dezvoltarea durabilă a managementului deșeurilor în contextul economiei circulare în orașul Iași”;
• La categoria Inovație și noi tehnologii: evozon cu proiectul „Platformă digitală consolidată și modernizată prin inteligența artificială pentru inspecții inteligente de canalizare”, Siemens S.R.L. cu proiectul „Soluții Siemens inovatoare și complet digitalizate pentru industria de tratare a apei în România”, Tresoil Biofuels SRL cu proiectul „TRESOILPower2X Danube Waste Plastic to Hydrogen”.

Toate cele 143 de proiecte depuse pot fi accesate pe https://www.ahkawards.ro/.

„Fiecare categorie a avut criterii stricte de selecție, iar juriul de specialitate - format din reprezentanți ai mediului academic și de business, ai societății civile, ai administrației precum și din jurnaliști - a avut dificila misiune de a alege câte trei proiecte, cele mai bune din fiecare categorie. Departajarea a fost greu de făcut, având în vedere înalta calitate a proiectelor depuse, dar și numărul foarte mare al acestora. Ne bucurăm să vedem atâta energie din partea companiilor, de a concura și de a iniția proiecte care vin cu soluții pentru provocările cu care ne confruntăm în aceste vremuri”, a declarat Sebastian Metz, Director General al AHK România.

Criteriile de selecție pentru categoria „Excelența în afaceri” au fost: strategia de dezvoltare, creșterea excepțională, atingerea unei poziții de top pe piața românească, introducerea cu succes a unui produs/ proces sau contribuția la dezvoltarea unei industrii,  în urma unor investiții din ultimii 2-3 ani.

Pentru a câștiga la categoria „Angajații noștri-succesul nostru” companiile au dovedit, între altele, că au derulat proiecte excelente în domeniul resurselor umane (în procesul de recrutate, în stagii și programe de internship), programe de sănătate și bunăstare, de training pentru angajați, de educație duală, de cooperare cu mediul universitar, cu obiective și rezultate concrete și cu impact asupra dezvoltării companiei.

Categoria „Responsabilitate pentru viitor” pune în valoare proiectele cu impact social și activitate economică sustenabilă, care reduc poluarea și economisesc resursele, inițiative care servesc nevoile comunității.

La categoria „Inovație și noi tehnologii” au câștigat puncte companiile care au implementat strategii de afaceri inovatoare, orientate spre cercetare, au dezvoltat servicii și produse inovatoare, au promovat activități de cercetare-dezvoltare, colaborări cu mediul academic  sau schimburi de experiență între România și Germania.